vineri, 12 septembrie 2014

Cămaşa bărbătească din portul popular românesc



Cămaşa bărbătească din costumul naţional românesc prezintă aceeaşi structură în întreaga ţară. El se compune din cămaşă, cioareci, iţari, chimir, căciulă, opinci.
Cămaşa bărbătească este piesa principală care a suferit, totuşi, mai puţine transformări decât cămaşa femeiască.
Cămaşa bărbătească se regăseşte în mai multe forme:
-          cămaşa bătrânească
-          cămaşa cu şi fără platcă
-          cămaşa scurtă
-          cămaşa cu barbur






Cămaşa bătrânească
se croia simplu, din două foi; într-una se despica gura. Mâneci drepte, prinse din umăr, se terminau largi jos la mână. Gulerul îngust se încheia în două aţe numite băieri. Nu se ornamenta, ori apărea un ornament redus.
 

















costum popular din Banat




Cămaşa bărbătească se ţesea  din lână, in, cânepă, bumbac.  Se purta cu iţari, cioareci din dimie, aba, pănură (stofă groasă în două ori patru iţe, dată la piuă).

Cămaşa lungă cu sau fără platcă este o cămaşă care se poartă deopotrivă în sudul Olteniei, Munteniei şi în Moldova, Banat, Bistriţa Năsăud.
Se croieşte din 3-5m, în cinci foi, patru piepţi (piept şi spate) şi una pentru mâneci, clini, broschiţe, platcă, guler. Ca şi la ii, se foloseşte croiul simplu, fără pierderea vreunui petic, fără răscroială, cele patru foi fiind unite prin platcă, de care se prind apoi mânecile. Cămaşa are ornament geometric, în culoarea alb. Motivul se distribuie pe poale (la cămaşa mai nouă) la mâneci, pe piept, pe guler. Cămăşile mai noi se ornamentează şi în roşu, negru, uneori chiar galben. Ca punct se foloseşte punctul la un fir şi mai nou punctul în cruce şi tighele. Se poartă cu cioareci de dimie, iarna, ori cu pantaloni ţesuţi în năvădeală, vara.
În judeţul Mehedinţi şi Gorj, cămaşa se poartă şi astăzi introdusă în nădragi (iţari), ornamentaţi cu găietane.
În Banat, cămaşa bărbătească excelează prin ornamentele geometrice cusute cu alb pe guler şi manşete în punctul peste fire şi nemţoane, şi prin cheiţele cu acul.
Cămaşa de Bistriţa Năsăud se ornamentează cu mărgele mici colorate, mărgele care nu se adaugă cusăturii ca la celelalte ii şi cămăşi bărbăteşti, ci se cos direct sub formă de motiv.

Cămaşa scurtă este o cămaşă din nord-vestul ţării. Se poartă în Maramureş, Oaş, Satu Mare, Bihor, etc. Se croieşte cu mâneca foarte largă (Oaş) şi se poartă peste chimir (cingătoare bărbătească de piele). Se ornamentează pe umeri şi jos la mânecă, pe poale (Oaş), pe platcă (Satu Mare). În Maramureş, ornamentul apare neînsemnat ori deloc. Cămaşa de poartă cu „gacii” (pantaloni de pânză foarte largi) în Oaş, ori cu „gatii”, pantaloni specifici Maramureşului.

Cămaşa cu barbur, aşa zisa cămaşă mocănească, care cuprinde aria subcarpatică, de o parte şi de alta a munţilor, se poartă de către mocani şi ciobani. Se numeşte cămaşă cu barbur, după clinul de formă triunghiulară care se introduce în foile din faţă şi, uneori, şi în foaia din spatele cămăsii, pentru a-i da lărgime.
Motivul ornamental se distribuie pe barbur, jos la mână şi pe guler. Motivele florale stilizate, delicate, în culori de negru picat cu galben ori fir auriu sunt specifice cămăşii cu barbur. Se poartă cu iţari de aba, chmir, pălărioară mică, neagră.













costum popular din Roman _ ”Portul popular românesc” Alexandrina Enăchescu Cantemir






Bibliografie:
Aurelia Doagă_ Cusături româneşti
Alexandrina Enăchescu Cantemir_ Portul popular românesc

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu